În 1875, drăcila japoneză a ajuns în SUA ca plantă decorativă pentru garduri. Acum, urmașele sale creează adăpost pentru căpușe cu Lyme

Drăcila japoneză, introdusă în SUA în 1875, a devenit o plantă invazivă, favorizând proliferarea căpușelor cu picioare negre, inclusiv cele infectate cu bacteria Lyme. Studiile din Connecticut au arătat că zonele cu drăcila intactă au avut un număr semnificativ mai mare de căpușe infectate comparativ cu cele unde planta a fost controlată. Aceasta creează un microhabitat umed, favorabil căpușelor, și oferă adăpost șoarecilor, gazde importante pentru aceste parazite. Îndepărtarea drăcilei a dus la o reducere semnificativă a densității căpușelor infectate. În România, drăcila japoneză este cultivată ca plantă ornamentală, dar nu este considerată invazivă în prezent.